Din cauza deciziilor luate la summitul european din 9 decembrie 2011, a planurilor de austeritate generalizate şi a supravegherii autoritariene a ţărilor membre, Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă a crizei. Popoarele europene au suferit deja destul de pe urma capitalismului financiarizat şi de pe urma eşecurilor construcţiei ultraliberale în care a fost prinsă Uniunea Europeană prin tratate

Materialul de faţă a fost adoptat la şcoala de vară a Internaţionalei Revoluţionare a Tineretului.

Peste  tot tinerii sunt în centrul protestelor împotriva planurilor de austeritate ale F.M.I., U.E., Băncii Mondiale. „Apă şi pâine!” este revendicarea tinerilor şi a popoarelor din lumea întreagă. Este dreptul la viaţă care ameninţă regimul capitalist.

Asistăm în această perioadă la dezbateri fervente pe tema dezastrului înregistrat în acest an la examenul de bacalaureat. Rata extrem de scăzută de promovabilitate la examenul de bacalaureat (44.47%, 45.17% după soluţionarea contestaţiilor) a dat naştere la numeroase dezbateri şi conflicte între putere, opoziţie parlamentară, sindicate şi ONG-uri. După cum era de aşteptat, subiectul a fost supus unui proces de politizare, problema modalităţii de creştere a calităţii învăţământului din România devenind un motiv de polemică demgogică între putere şi opoziţia parlamentară.

România suportă consecinţele alinierii la ideologia capitalistă şi la sistemul de educație subordonat individualismului și egoismului, pe toate planurile şi, mai ales, pe cel al resursei umane, adică al școlii.

Prin nenumăratele aşa-zise reforme ale învățământului, se urmăreşte formarea unui sistem educaţional aliniat la cerinţele societății de consum, care să servească intereselor capitalismului global şi mai deloc intereselor României.

În urmă cu doi sau trei ani, un sondaj BBC la întrebarea care ar fi cea mai importantă personalitate istorică a mileniului trecut pe primul loc era desemnat Karl Marx. Când în Marea Britanie criza economică izbucnită în 2007 a început a face ravagii, fostul prim-ministru laburist Gordon Brown solicita să i se aducă lucrarea monumentală datorată lui Karl Marx, Capitalul, pentru a-şi reaminti temeiurile analizelor economice realizate de acesta cu privire la crizele economice şi concluziile la care a ajuns privind mecanismul intim al unui asemenea proces istorico-economic.